Pagina en rumano

Adevãrata valoare a unei inimi este frângerea ei

De multe ori secãtuitã de atâtea rãni care şi-au lãsat amprenta pe inima mea am zis: Gata! NU mai vreau sã iubesc! Nimeni nu meritã dragostea mea! Tuturor persoanelor cãrora le-am oferit-o mi-au lãsat doar rãni adãnci şi usturãtoare care se vindecã aşa de greu! Nu mai am puterea sã iubesc! Nu aş mai suporta încã o dezamagire, ca încã o datã inima mea sã fie frãntã... Dar toate aceste gânduri au dispãrut din sufletul meu şi din mintea mea în momentul în care am citit aceasta:"Inima unui om în vârstã este toatã o ranã şi numai lacrimi şi durere..." Poate cã unii vor zice cã inima lor aratã perfect, pentru cã Isus este Cel care vindecã şi elibereazã...şi este adevãrat. Însã şi o inimã plinã de durere, lacrimi şi rãni are valoarea ei. Vezi tu, fiecare cicatrice de pe inima mea reprezintã o persoanã cãreia i-am dãruit dragostea mea. Intotdeauna am rupt o bucatã din inima mea şi am dãruit-o aproapelui meu, care adesea mi-a dat în schimb o bucatã din inima lui, ce se potrivea în locul rãmas gol din inima mea. Dar pentru cã bucãţile nu sunt mãsurate la milimetru, rãmân margini colţuroase, pe care eu le preţuiesc nespus de mult deoarece îmi amintesc de dragostea pe care am împãrtãşit-o cu cei de lângã mine. Uneori am dãruit bucãţi din inima mea unor oameni care nu mi-au dat nimic în schimb, nici mãcar o bucãţicã din inima lor. Acestea sunt rãnile deschise, gãuri negre, adicã a iubi pe cei din jurul meu, ceea ce implicã întotdeauna un oarecare risc. Deşi aceste rãni sângereazã încã şi mã dor, ele îmi amintesc de dragostea pe care o am pânã şi pentru aceşti oameni, şi cine ştie, s-ar putea ca într-o zi ei sã se întoarcã la mine şi sã-mi umple locurile rãmase goale în inima mea, cu bucãţi din inima lor. Curg lacrimile şuvoi. Doare mai rãu decât orice sentimentul cã tot ceea ce am fãcut a fost zadarnic, insuficient, gratuit, cã bucatã din inima mea nu are loc in inima celui de lângã mine, cã nu are nevoie de mine, cã sunt nimic şi degeaba încerc sã-i iubesc pe cei din jurul meu, pentru cã ei nu au nevoie de asta. În aceste momente în inima mea s-a ridicat o întrebare: cum sã mai dãruiesc ceva dacã pentru nimeni nu are valoare? "Cât de trist poate fi sã mergi pe calea vieţii cu o inimã întreagã în piept. O inimã perfectã, dar lipsitã de frumuseţe..." Când am terminat de citit aceste rânduri mi-am dat seama câţi oameni sunt în lumea aceasta care doresc sã îşi fereascã inima de suferinţã şi o alimenteazã cu urã sau cu ignoranţã... atunci am realizat cã puterea de a iubi se gãseşte încã în inima mea şi cã, fiecare ranã mã ajutã sã dãruiesc mai multã şi mai multã dragoste oamenilor din jurul meu... Inţeleg acum care este adevãrata valoare a inimii perfecte...şi acesta pentru cã Isus, prietenul meu vrea inima mea, iar în schimb îmi dã din prietenia Lui şi din inima Lui, care poate dãrui dragoste fãrã rezerve, timp, atenţie şi tot ce este nevoie pentru cei rãniţi care nu I-au descoperit încã Dragostea.